Satele apartinatoare Savarsinului

HALALIS

Satul este asezat pe  cursul inferior al paraului cu acelasi nume, care izvoraste din muntii Zarandului si se varsa in Mures. Se invecineaza la est cu Savarsinul, la nord cu satele Parnesti si Lupesti, la vest cu Varadia si la sud cu raul Mures. Nu se stie cand s-au stabilit primii locuitori, dar satul exista in 1510 cand apare ca facand parte din proprietatea contelui Gheorghe de Brandenburg. Halalisul nu a avut biserica proprie niciodata, credinciosii mergand la biserica din Savarsin. Din diverse statistici rezulta ca, in 1755, la Halalis erau 14 case, in 1900 erau 376 locuitori din care 368 erau romani, restul maghiari. In 1920 sunt consemnate 85 de case si  307 locuitori. In 1941 sunt consemnate 84 de cladiri si 268 locuitori. Locuitorii se ocupau cu plugaritul si agricultura.

Harta Halalis

Harta Halalis

PARNESTI

Se afla pe cursul mijlociu al vaii Parnestiului si este inconjurat de dealuri. Se invecineaza cu Lupestiul. Satul apare in documente sub denumirea de Pernestie (1479), Perynest (1823). Recensamantul oficial din 1930 consemneaza existenta a 182 cladiri, 138 gospodarii,  9 intreprinderi comerciale si industriale, 612 locuitori. Din 1510 a fost proprietatea contelui Gheorghe de Brandenburg, trecand apoi in proprietatea stapanilor Savarsinului.  In 1755 exista o biserica din lemn, in stare mai putin buna. In 1817 se construieste o noua biserica din lemn, inlocuita in 1877 cu alta biserica, tot din lemn. Actuala biserica, din caramida si piatra, s-a ridicat la 1939. Parnestiul are o scoala elementara cu clasele I – IV si un camin cultural.

Harta Parnesti

Harta Parnesti

TROAS

Satul este asezat pe valea Troasului, intr-o depresiune deluroasa, la 18 km de varsarea Muresului. Se invecineaza la est cu satul Corbesti, la sud cu Temesestiul, la sud – vest cu Parnestiul. Cercetari arheologice  din zona au indicat prezenta pe Varful Roiba a vietii omului preistoric. Au fost scoase la iveala urme ale culturii din epoca de piatra, a sfarsitului neoliticului, din epoca de bronz, a fierului. S- au gasit de asemenea urme ale culturii dacice, pana la sfarsitul Secolului al II-lea dupa Hristos. Au fost gasite monede dacice tip “Hunedoara” si o moneda cu inscriptia  ” Provincia Dacia an I” . Din statistici rezulta ca Troasul avea 880 locuitori in anul 1900, 751 in 1930 iar 641 locuitori cu 141 gospodarii in 1941.  Exista o bisericuta de lemn, locul initial a fost pe ” buza caruntii”, de unde a fost mutata pe “Dambul Crucii”. Biserica are o pictura extrem de valoroasa, de inspiratie locala.  Din documente rezulta ca in 1715 la Troas functiona o scoala confesionala a carei activitate a incetat in 1925. Actuala scoala primara a fost ridicata intre anii 1954  – 1957. In sat mai exista un camin cultural, un magazin satesc si un punct sanitar.

 

Biserica de lemn “Sf. Trei Ierarhi”

In satul Troas a functionat o bisericuta din lemn care fiind in stare nu foarte buna, in anul 1941, prin ridicarea actualei biserici, a fost parasita, ramanand inchisa si supusa distrugerii pana in anul 1966, cand Conducerea de Stat prin Comisia Monumentelor Istorice si Sfanta Arhiepiscopiei a Timisoarei au luat masuri de instaurare. In acest scop au fost alocati 30000 de lei. Astazi biserica de lemn declarat Monument Istoric este restaurata. Istoricul acestei biserici dateaza in anul 1700. Se spune ca la Troas au fost asezate slugile Domnului de pe pamant, care isi avea resedinta in Savarsin, asezare care a avut loc in jurul anului 1636. Aici nu existau asezari fiind numai padure, dar s-au construit cele dintai locuinte in jurul anului 1700, mai tarziu s-au mutat mai in jos locuitori, astfel marindu-se si asezarea. Locul initial al bisericii a fost in varful  Caruntii. La 1800 au mutat-o in “Dambul Crucii” unde o gasim astazi. A fost pictata in stil bizantin chiar la construire de un mester necunoscut, iar in 1812 a fost refacuta intr-o oarecare masura pictura la iconostas, fiind pictat in ulei. Constructia este din lemn masiv de stejar cioplit. A fost refacuta cu sindrila, sub talpile bisericii fiind ingropat primul preot care a deservit-o dupa ce a fost mutata pe locul unde se afla astazi. Troasul nu a avut preoti care sa stea mai mult timp din cauza izolarii satului si a conditiilor minime de trai. Astazi biserica este in stare buna si este vizitata de doritorii de obiecte de arta veche. Au trecut 182 de ani de cand a  fost mutata.

TEMESESTI

Satul este asezat pe cursul inferior al vaii Troasului. Este marginit la est si la vest de dealuri, iar la nord se afla satul Troas  si in sud Savarsin. Satul apare in documente sub denumirea de Themeesestie in 1479, Temesesty in 1828, Temejd in 1913 si Timisesti in 1918. O evidenta din 1743 da pentru sat 8 familii avand 11 boi pentru jug, 13 vaci, 8 juninci, 23 porci. In sat exista o moara. Peste un secol si jumatate, in sat erau 394 locuitori, toti romani. Recensamantul din 1930 da 103 cladiri, 318 locuitori, 3 intreprinderi comerciale si industriale. In 1941 satul nu mai avea decat 88 de case si 308 locuitori. Ocupatiile locuitorilor au fost agricultura, cresterea animalelor si exploatarea forestiera. In anul 1899 credinciosii din Temesesti au cumparat biserica de lemn din Savarsin. Aceasta a ars pana la  temelii in 1931. Actuala biserica din piatra si zidarie a fost construita in 1933 si pictura interioara apartine pictorului Eugen Vladescu.

CUIAS

Satul este asezat intre Toc si Savarsin, pe valea ce ii poarta numele. Este un sat de agricultori care se ocupau in vechime si cu plutaritul, transportul de sare pe Mures. Localitatea este mentionata in 1477 cu numele de Kowesd. In 1828 apare sub numele de Kujas.  Cuiasul nu a avut biserica. Recensamantul din 1946 a inregistrat 48 de cladiri si 190 de locuitori.

TOC

Satul Toc este asezat pe valea Tocului. Se invecineaza la nord cu Troasul, la mare distanta, insa, la est cu Ilteul, la vest se afla Cuiasul, iar la sud Muresul. In anul 1715 in satul Tok sunt mentionati 28 de locuitori iobagi,in 1720, doar 8. Evidenta din anul 1909  consemneaza 938 locuitori. Pe la mijlocul secolului XVII a existat o biserica din lemn, la gura paraului  Crucilor, in jurul careia se afla cimitirul. Biserica e consemnata in 1759 cu hramul ” Intrarea in biserica a Maicii Domnului” . In anul 1792 a fost ridicata o alta biserica de lemn , iar in 1906 s-a ridicat biserica din caramida si piatra cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” .

VALEA MARE

Aflata in vecinatatea satului Caprioara, Valea Mare prezinta multe asemanari din punct de vedere geografic si istoric. Pe o harta din anul 1858 este figurat un parau care strabatea transversal mijlocul satului, fara ca sa i se fi dat numele. Este vorba, probabil, despre raul Grosilor. In anul 1902, la Valea Mare erau 130 case si o populatie de peste 500 locuitori. Dupa primul razboi mondial s-au consemnat 440 locuitori. Recensamantul din 1935 da o populatie de 648 de locuitori la 141 case. In anul 1798 s-a construit o biserica de lemn, avand hramul ” Nasterea Maicii Domnului”. Dupa aproape 100 de ani de folosinta, in anul 1892 s-a ridicat actuala biserica a satului, in stil baroc provincial,cu o bolta semicilindrica.

CAPRIOARA

Situata la marginea de rasarit a marii depresiuni intramontane aMuresului inferior, numita depresiunea Birchisului, localitatea  Caprioara se desfasoara de-a lungul drumului comunal ce vine  dinspre apus, de la satul Valea Mare si merge spre satul Pojoga. La Caprioara exista si depozite de marmura cu un colorit foarte placut.  Caprioara apare in 1337, ca proprietate a mesterului Dionisie Cenad si a fratilor sai. Satul a figurat ca loc unde soseau corabiile cu sare si se opreau in timpul iernii. Vechiul sigiliu comunal era reprezentat de o ambarcatiune cu vasle si steag. Din anul 1775 pana in 1887, la Caprioara a existat o biserica parohiala din lemn, cu hramul “Cuvioasa Parascheva”. Deoarece aceasta era intr-o stare agravata de degradare, s-a inceput , in 1883 ridicarea altei biserici din caramida si piatra.

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s